Cercetarile arheologice din 2006 si
2007, au evidentiat in coltul de SE al cetatii un turn in
forma de potcoava, cu laturile de est si de vest evazate si cu
frontul rotunjit, structura care isi gaseste analogii si la alte
cetati romano - bizantine din Dobrogea. Turnul de Colt de
la Noviodunum prezinta o stuctura interioara aparte,
datorita refolosirii unor elemente arhitecturale anterioare,
dovada scara de acces zidita in grosimea zidului de incinta
si zidul mai vechi incorporat.
La mijlocul distantei dintre Turnul Mare si
Turnul de Colt a fost cercetat intre anii 2004 - 2007 un al
treilea turn, cu frontul semirotund, construit pe o structura
rectangulara din secolul al III - lea p. Chr., refacut sub o alta
forma in secolele IV - V p. Chr., iar in secolul al VI - lea
isi pierde functionalitatea.
La initiativa a trei universitati britanice, in anul 2000 a fost
demarat Proiectul Noviodunum Archaeological Project, care are ca
obiective, pe termen lung, sa investigheze relatia dintre cetate si zona
invecinata. In perioada 2000 - 2004 a fost efectuata ridicarea
topografica, care a imbunatatit imaginea asupra sitului, reprezentand
un punct de pornire pentru cercetarile viitoare.
Cercetarile geofizice
au subliniat inca odata interventiile antropice asupra sitului in secolul
XX si au furnizat date importante referitoare la fortificatiile din
perioadele romana si romano - bizantina. De asemenea, cercetarile de
teren au aratat schimbarile petrecute in cadrul cetatii si in hinterland.
Esantioanele ceramice si numismatice dovedesc o dinamica a
asezarii, dar si contactele cu estul Marii Mediterane si alte zone.
A doua etapa a proiectului a inceput in anul 2005, prin
demararea sapaturilor arheologice in zona de sud a cetatii (Aria 1) si
asezarea civila (Aria 2).
CETATEA NOVIODUNUM
Cetatea Noviodunum se afla in vecinatatea de NE a
orasului Isaccea. Este situata pe malul Dunarii, in punctul
„
Pontonul Vechi” sau „Eski Kale” (in lb. turca Cetatea
Veche), pe un promontoriu, in apropierea
unuia dintre cele
mai importante vaduri ale Dunarii. Existenta unei zone
arheologice protejate, multumita actiunilor convergente ale
ICEM Tulcea, Primariei si Consiliului Local Isaccea,
bogatia de materiale si de informatii furnizate de cercetarea
arheologica, fac din Noviodunum principalul sit arheologic
din nordul Dobrogei.
Mentionata de autori antici si bizantini (Ptolemeu,
Ammianus Marcellinus, Procopius din Caesarea, Jordanes si
Constantin Porphyrogenetul), in surse cartografice si in
relatarile unor calatori medievali, Noviodunum a jucat un
important rol strategic si economic la Dunarea de Jos.
Principal sediu al flotei romane de pe Dunare (Classis
Flavia Moesica), la Noviodunum au stationat unitati militare
din legiuni importante: a V-a Macedonica, Prima Italica,
Prima Jovia Scythica. Inscriptiile descoperite pana in prezent
atesta o populatie cosmopolita, specifica oraselor dunarene de
pe limes-ul (granita) moesic, unde predominau elemente
greco-orientale.
Primele cercetari arheologice au demarat in 1953 printr-un
sondaj efectuat de colectivul de la Dinogetia, condus de punerea in valoare a
edificiilor, a zidurilor descoperite si
prof. Gh. Stefan. Scopul urmarit era acela al identificarii
asezarii medievale. In 1955 un colectiv alcatuit din I. Barnea Din 1997 pana
in prezent, a fost cercetat si degajat in
(responsabil), Bucur Mitrea si N. Angelescu de la Muzeul proportie de 80% turnul
mare al cetatii (TM), turnul de colt (TC)
National de Antichitati Bucuresti, realiza prima sapatura de si turnul A (TA)
situat intre cele doua. in anul 2005 a fost
salvare de-a lungul plajei inundabile a Dunarii, la ruinele descoperita cea mai
veche fortificatie romana de la
Noviodunum, respectiv faza de pamant a castrului din secolul I instalatiilor
portului roman al cetatii Noviodunum. Cu aceasta
ocazie a fost realizat primul plan coerent al segmentului
faleza.
Necropola tumulara a cetatii a fost cercetata de Gavrila
Simion de la Muzeul de Istorie si Arheologie Tulcea, intre 1958 si
1992. Pana in prezent au fost cercetate 30 de movile, reprezentand ½ din
numarul celor existente. Informatiile desprinse din cercetarea necropolei se
refera la perioada cuprinsa intre sfarsitul
secolului I si sfarsitul secolului II p. Chr. si scot in evidenta riturile
si ritualurile funerare practicate la Noviodunum in epoca romana timpurie.
In anul 1995, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea a
inscris in programul de cercetare, reluarea sapaturilor de patru piloni rectangulari,
construiti din piatra si caramida
arheologice de la Noviodunum. Cercetarea arheologica pe un stilobat (fundatie)
median; acestia sustineau
desfasurata prin proiectul Noviodunum 2000, initiat de Victor H.
Baumann, urmarea in prima faza, raportul dintre asezarea civila
delimitata de valurile de pamant si cetate, precum si degajarea
unor segmente din incinta de sud si din edificiile intramuros. in a
doua etapa, programul urmeaza sa fie continuat de restaurarea si punerea in
valoare a edificiilor, a zidurilor descoperite si includerea cetatii Noviodunum
in circuitul
turistic.
Din 1997 pana in prezent, a fost cercetat si degajat in
(responsabil), Bucur Mitrea si N. Angelescu de la Muzeul proportie de 80% turnul
mare al cetatii (TM), turnul de colt (TC)
National de Antichitati Bucuresti, realiza prima sapatura de si turnul A (TA)
situat intre cele doua. in anul 2005 a fost
salvare de-a lungul plajei inundabile a Dunarii, la ruinele descoperita cea
mai veche fortificatie romana de la
Noviodunum, respectiv faza de pamant a castrului din secolul I
Cercetarile din ultimii ani au
urmarit stabilirea etapelor
cronologice, de constructie si a
refacerilor din cursul secolelor IV
- VI p.Chr si au permis o serie de
observatii asupra demantelarilor
succesive si a modificarilor
petrecute din epoca medie bizantina (sec. XI
- XII), pana in epoca dominatiei tatarilor din
secolele XIII - XIV.
Concomitent se desfasoara proiectul
Noviodunum Archaeological Project (NAP),
initiat de University of Cambridge,
University College London, University of
Southampton care urmareste relatia dintre
cetate si teritoriu.
Turnul Mare al cetatii se prezinta ca o adevarata
fortareata, fiind o dovada incontestabila a puterii si
importantei strategice a Cetatii Noviodunum. Are o
anvergura de 31,40 m si avanseaza in exterior pe o lungime
de 16,30 m. Structura sa interioara prezinta un sir transversal
platformele din lemn utilizate de aparatorii cetatii. Turnul a
fost construit la sfarsitul secolului al III-lea p. Chr. si prezinta
etape de refacere din secolele IV-VI p. Chr. Dupa revenirea
administratiei bizantine in Dobrogea, vechea incinta este
suprapusa de o noua fortificatie. |
)
